Cred ca daca oamenii uita sa fie copii, uita sa traiasca cu adevarat.
Daca oamenii uita sa fie copii, uita sa iubeasca.
Daca oamenii uita sa fie copii, uita ce e mai importanta in viata: sa ii aprecieze pe cei de langa ei.
Uita sa contempleze detaliile, sa dea o mana de ajutor. Se scurge omenia din ei si uita sa mai vorbeasca sau sa mai impartaseasca un zambet care nu a fost cerut. Uita pur si simplu.
Nu se mai bucura cum se bucurau odata. Nu mai simt cu simteau odata. Nu se mai comporta cu cei din jur cum sa comportau odata.
Daca oamenii uita sa fie copii nu mai sunt oameni. Sunt niste fiinte anonime care umbla pe doua picioare si trec prin viata ca si cand ar vrea sa scape de tot ce exista pe pamant.
Interesant lucru ii ca Dumnezeu ne invata sa fim copii din nou si cateodata ne trebuie o doza buna de copilarie ca sa ne revenim din delirul nostru pe care il numim cordial "viata": ne trezim morocanosi zi de zi cu gandul "iara trebuie sa mai traiesc inca o zi!!", mergem la servici si incercam sa scapam subtil de oricine cu un zambet prefacut si stand in spatele unei cafele si a unui calculator...si asa mai departe.
Daca oamenii uita cum sa fie copii oamenii aia au ratat ce ii mai fain in viata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu