Cu totii suntem unici in felul nostru...insa pentru faptul ca ne numim crestini, ar trebui sa si facem ceva ca sa ne dobandim acest statut....De aceea sunt unele lucruri pe care TOTI crestinii adevarati ar trebui sa le aiba in comun, lucruri pe care Isus ni le spune ca ar trebui sa le facem!
Lucrurile pe care Isus ne invata ca trebuie sa le facem le catalogam drept ciudate, neobisnuite...dar cred ca nu ar trebui sa ni se para asa...ca si crestini, tot ce ne cere Isus sa facem, ar trebui sa facem pentru slava Lui, pentru ca Il iubim, pentru ca vrem ca Numele Lui sa fie inaltat, nu pentru ca ne simtim obligati sau pentru ca asa credem ca am putea sa Il rasplatim cumva.
In Matei 5:38-48, Isus ne invata cateva lucruri pe care ar trebui sa le facem ca si crestini:
1. Atunci cand cineva ne loveste, ar trebui sa il lasam!
"Sa nu va impotriviti celui ce va face rau. Ci oricui va loveste peste obrazul drept, intoarce-i si pe celalalt"(v.39)
- ceea ce vrea Domnul sa zica aici e ca nu ar trebui sa avem un spirit razbunator, ci ar trebui sa ne punem increderea in El mereu si sa nu ne lasam biruiti de ispita de a gandi rau impotriva cuiva, sau chiar de a trece la fapte!
2.Sa nu-ti faci singur dreptate, ci sa te daruiesti pe tine!
"Orisicui vrea sa se judece cu tine, si sa-ti ia haina, lasa-i si camasa. Daca te sileste cineva sa mergi cu el o mila de loc, mergi cu el doua. Celui ce-ti cere, da-i; si nu intoarce spatele celui ce vrea sa se imprumute de la tine."(v.40-42)
-chiar daca s-ar putea sa fi neindreptatit de multe ori, lasa-L pe Domnul sa iti faca dreptate. Nu incerca sa fii tu judecator vazand paiul din ochiul altuia! Nu te mai plange ca ti-e greu sa ajuti pe altul pentru ca si tu ai nevoi, ca esti obosit, ca pe tine nu te ajuta nimeni in schimb...da tot ce ai mai bun din tine! Domnul zice ca "sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti", nu? Oare tu cat te iubesti pe tine atunci cand nu arati iubire fata de cei din jur?
3."Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blastama, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc"(v. 44)
-primul instinct al firii pamantesti ar fi sa se razbune atunci cand cineva iti face rau, sa injuri, sa gandesti de rau, sa bagi bete in roate! Dar ideea e ca tu trebuie sa fii pe dos. Un copil al lui Dumnezeu nu se va identifica niciodata cu multimea, pentru ca el nu face parte din multime, el face parte din elita Cerului!
4.Pe dos dar totusi pe fata!
"Daca iubiti numai pe cei ce va iubesc, ce rasplata mai asteptati? Nu fac asa si vamesii? Si daca imbratisati cu dragoste numai pe fratii vostri, ce lucru neobisnuit faceti? Oare paganii nu fac la fel?"
-iubirea adevarata e atunci cand iubesti chiar si pe cel ce nu te iubeste! Atunci cand reusesti sa treci peste barierele fizice, atitudinale si comportamentale vei reusi sa iubesti cu adevarat! Adica numai atunci cand indiferent de ce ti-ar face un om, tu sa ii arati dragoste neconditionata. Daca tu iti iubesti felul tau de a fi, de a gandi, de a arata, cine esti tu sa judeci pe altii? Orice om greseste la un moment dat, chiar si tu; ce ai zice daca cineva te-ar respinge, injura, barfi, lovi pe tine? Dar oare ce zice persoana careia tu ii faci toate aceste lucruri?
Ca sa fii normal pentru cer, trebuie sa fi anormal pe pamant!
Atunci cand toti oamenii te vor considera ciudat pentru ca te porti exact cum zice Dumnezeu, atunci tu vei fi normal in ochii Lui.
Cand obtii acordul lui Dumnezeu nu ai nevoie de acordul oamenilor.
Daca faci ceea ce iti zice Domnul, vei fi poate batjocorit, marginalizat, facut mincinos, acuzat pe nedrept...dar "ce ii foloseste unui om sa castige toata lumea daca isi pierde sufletul"?
¨The only real elegance is in the mind; if you've got that, the rest really comes from it.¨ (Diana Vreeland)
luni, 15 decembrie 2008
miercuri, 10 decembrie 2008
Thoughts of a broken, sad heart....
Gandurile mele Doamne nu sunt ceresti
Si pasul meu nu calca, Doamne, pe calea Ta
Sunt asa murdara incat mi-e rusine de mine
De calea mea plina de gropi,
De felul meu prefacut de-a fi,
De gandul meu, de mine...
Doamne ai mila de mine
In indurarea Ta cea mare
Si curata-ma ca pe zapada
Caci alba vreau sa fiu pentru Imparatia Ta, pentru Tine.
Cuvintele mele nu Te-au laudat intotdeauna
Si ochii mei n-au privit mereu spre cer
Inima mea nu Te-a laudat doar pe Tine
Si nu m-am inchinat neincetat
Te-am izgonit cand m-am mandrit cu mine,
Te-am dat afara cand lumea-am preferat...
Scapa-ma Doamne caci pe Tine te caut
Si vreau sa ma schimb, pentru cer sa fiu imbracat
Stiu, o Doamne prea bine Legea Ta
Stiu ca trebuie sa zic la om despre Tine
Dar oare eu pun in practica iubirea Ta?
Si vestesc mereu ce faci Tu pentru mine?
"Dumnezeu e cu mine" inseamna enorm in mine
Dar arat eu la lume lucrul acesta?
Sau stau in banca Bisericii si iarasi adorm?
Si uit invatatura Ta vesnica ce ma-nvata...
O Doamne Sfant in indurarea Ta cea mare
Ai mila de mine pacatoasa
Transpune-ma in cer, de pe pamant
Si doar cu Tine sa-mi traiesc eu viata...
Ajuta-ma sa inteleg ca sunt o sfanta
Si lupt sa scot pacatul din interiorul meu
Traiesc eu ca atare? Am eu a Ta ravna?
Traiesc cum ma inveti Tu in Cuvantul Tau?
Cand gandul meu imi fuge,
Piciorul meu ma lasa,
Cand ispita-n jurul meu se joaca
Cand satan ma minte iar
Da-mi putere sa aplic Cuvantul Tau
Sa Te vad chiar daca e-nnorat
Si fa-ma o lumina
Si Doamne, schimba-ma...
Caci vreau!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)