Iti multumesc ca pot s-alerg la Tine
Cand drumu-i greu si boltele senine-si pierd culoarea...
Cand nimeni nu-i in jur si vorbele isi pierd savoarea,
Cand interiorul meu ma doare
Cand sunt plina de descurajare
In bratul Tau pot sa alerg mereu
Tu m-ai facut copil de Dumnezeu.
Zambetul intarzie sa mai vina
Cand greu mai vad a Ta lumina
Iti multumesc ca-n mana Ta ma tii mereu...
Ma-nveti ca Tu esti Imparat si Dumnezeu.
Cand glasul nu mai rosteste cuvinte
Cand versetele nu mai imi vin in minte
Cand ingrijorarea se lasa cu ecou,
Cand sunt tentata sa ascult al meu egou
De-mi ridic glasul catre ceruri, Tu esti Dumnezeu!
Tu zamislesti in mine transformare
Vezi a actiunilor mele urmare
Cand pasul mi-e atat de greu
Cand oboseala ma rapune si nu mai vad scapare
Tu-mi amintesti atunci cine-I Dumnezeu!
De-s razvratita, incapatanata, oarba
Si parca devin un monstru de nerecunoscut
Tu ai rabdare cu mine si ma-nveti a vietii taina
Tu cu rabdare ma inveti sa folosesc a Ta sageata si-al Tau scut!
Si-n fata Ta eu raman muta...
De pacate rusinata, de iertarea Ta uimita...
Cum poti sa iubesti o razvratita?
Sa-Ti doresti sa ma transformi in a Cerului copila...
Iti multumesc pentru putere, dragoste, vointa
Pentru rabdare si credinta
Si ca Iti iei timp sa ma inveti fagaduintele acestei vieti...
