sâmbătă, 17 aprilie 2010

fericire in constructie!

Pentru ca vreau sa impletesc intr-un mod foarte amical ratiunea cu sentimentul, m-am invatat sa scriu cu penelul inainte sa ating claviatura rece...
Da, titlul zice tare bine. Trebuie sa invat din nou ce inseamna fericirea. Nu vi se pare ca noi oamenii uitam asta adesea? Ne trezim ca vrem sa stim cum se rezolva o ecuatie de gradul doi fara ca noi sa ne fi uitat cum se face tabla inmultirii....what a pity!

De obicei tot ce fac e un pas maaare spre un scop pe care vreau sa il ating si uit sa privesc peste ce trec. Ajung frustrata ca nu am reusit sa fac pasul asta din prima si ma ascund in cutia mea de frica. Ei bine...poate o sa imi ia o viata sa invat asta, dar invat ca viata e compusa din pasi mici. E greu...nimeni nu a zis ca viata ii presarata cu petale de trandafiri...

Am reusit sa regasesc partea intelectuala din mine dar sentimentele le-am aruncat intr-un cos de gunoi de pe strada. Am crezut ca daca nu mai simt nu o sa mai fiu ranita dar am ajuns sa ii ranesc pe altii in schimb.

Trebuie sa accept anumite adevaruri: o sa mai cad de multe ori, o sa ma murdaresc tit de atatea ori, dar o sa ma ridic tot de atatea ori!
Am invatat ca amortind in mocirla in care am cazut, viata a trecut pe langa mine nestingherita...dar eu trebuie sa invat sa o trag de coada!

Bucura-te de lucruri mici!

Feel the rain on your skin
No one else can feel it for you!



Niciun comentariu: