Un videoclip cu lectii de viata

Joshua

Vreau sa va fac cunostinta cu Joshua :)

Joshua are 25 de ani si locuieste in Elvetia impreuna cu mama si cele doua surori ale lui. Este inca la facultate, facultatea de Filosofie. Nu ii place sa aiba grija de animale asa ca are un catel virtual si nici nu lucreaaza desi munceste mult ca sa aiba o cariera.

Preocuparea lui majora e sa isi gaseasca scopul pentru care traieste. II este frica de moarte, desi e aproape sigur ca exista viata vesnica. Are un tatuaj cu semul egiptean Ankh, care inseamna viata vesnica, pe spate. E destul de dezordonat si singurul mod in care se poate calma este sa fuga! Nu ii prea place sa ia decizii majore pentru viata lui asa ca o cam da in bara fugind pana si de responsabilitati.

Nu asculta un anumit gen de muzica, nu are o culoare preferata si ii place sa se simta iubit desi nu prea stie cum sa ofere iubire celor din jur. De multe ori il gasesti uitandu-se adanc la tine si ai impresia ca are ceva cu tine. Oricat de ciudat pare, te studiaza defapt pentru ca e fascinat de felul cum oamenii reactioneaza in diferite situatii.

Ii place sa stea linistit si sa nu vorbeasca cu cei din jur prea mult. Nu are multi prieteni. Mama, surorile lui, cainele virtual si prietena lui din copilarie, Dania, sunt singurii cu care petrece timp. Cainele e doar un mod de a invata putina responsabilitate fara sa se prea implice emotional.

Nu ii place sa i se spuna ce sa faca ci crede ca se descurca sa iasa din orice situatie. Cand nu ii iasa ceva e in stare sa arunce toate lucrurile din jurul lui dar poate fi calmat cu o imbratisare care sa vina la momentul potrivit si de la cine trebuie.

Traeste o drama interioara...si asta ii cam distruge viata. Cred ca o sa afle curand rezolvarea la toate problemele lui. E chiar langa el, trebuie doar sa isi dea seama...

E foarte mandru dar in acelasi timp, undeva in interiorul lui, cauta sustinere, dar ii e frica sa arate asta!

Are ochii negri, parul la fel si nu prea il vezi zambind.

Desi poate nu ii o descriere completa...sper sa ajungeti sa il cunoasteti!

sad faces...

Ma tot uit la mine si la oamenii din jurul meu si nu mai vad zambete. Chestia asta se intampla de ceva timp, dar acuma ca se intampla mai mult si la mine parca observ tot mai mult cat de mare ii nevoia ca oamenii sa aiba un scop in viata...Inimile sunt tot mai plide de dezamagire, lucrurile iasa tot pe dos. Suntem dezamagiti de noi si credem ca cei din jur de vad ca o dezamagire. Parca lupta devine tot mai grea pe zi ce trece..."totul e desertaciune si goana dupa vant", cum zice Eclesiastul si ajung sa il cred desi nu eram de acord cu el. mi se pareacam pesimist...dar cred ca a avut atata intelepciune incat sa ajunga la concluzia asta!

mai jos va las cateva versuri la minut:

De pe buze mi-au fugit zambete

Fruntea e-ncretita mereu de-ngrijorare

Inima starpita de dezamagire...

Unde esti iubire?

Deep Things By Os Hillman

"He reveals the deep things of darkness and brings deep shadows into the light" (Job 12:22).

One of the great mysteries of the Kingdom is how God uses the darkest times in our lives to reveal greater depths of understanding of His ways. The only way we can receive these deeper things is to be driven to the depths of darkness. It is here that we discover important truths that He plans to use in our lives and the lives of others.

There is a process God uses to draw us into greater levels of intimacy. The first phase involves a depth of soul experience that causes great pain in our lives. We seek God for deliverance from the incredible emotional pain this causes. Our primary motivation for seeking God is to get out of our pain.

During this time, God meets us in the depths of darkness. We discover that He never left us but is in the midst of the darkness. We develop a new relationship with God. Gradually our motivation turns from removal of pain to love and intimacy with God. This is the place our Heavenly Father desires us to be.

During this season God will make spiritual deposits into your life. Others will be making withdrawals in the future from your life as well. You see, God reveals deep things in darkness that will be revealed in the light.

If you find yourself in great distress, know that God will bring your deep shadows into the light. The key to your deliverance is becoming satisfied in God. He becomes your all. He is your life. You will know your deliverance is near when your circumstances simply don't matter to you anymore.

Love the Lord your God with all your soul and see what things He will show you in the deep things of darkness.

.2000 roads

....an old fragment.

Vreau sa-ti povestesc despre calea asta ingusta. Acest drum pe care multi nu il prefera, nici eu de multe ori, e presarat cu trandafiri. Ce?! Ma apuca romantismele! Nu, nu, e presarat cu spini si bombe si cioburi si sarma ghimpata. Don`t get me wrong dar cand vezi la capat Imparatia Cerurilor ti asa usor sa mergi, nici nu mai simti spinii ce iti macina picioarele. Problema e urmatoarea: de prea multe ori calatorim cu capul plecat. Simtim un ghimpe mai mult decat altul si ne aplecam sa il scoatem. Nu stim ca vine Creatorul si il scoate ci ne incapatanam. Si pierdem din vedere ce avem in fata.

Cum bine stiti afara nu e tot timpul soare. Si vremea mai e si potrivnica. Asa e si pe drumul asta. Ma, uneori se face o ceata ca ti si frica sa mergi inainte. Faci prostia sa te opresti si sa pierzi tinta. Pe motiv ca e ceata, pe motiv ca ploua si tu nu iesi afara cand ploua, pe motiv ca nu iti place ce culoare au norii. Cand ai inceput calatoria a zis cineva ca e usor? Nu! Ti-ai luat angajamentul sa mergi pana la capat. Ce faci acuma, dai inapoi? Cateodata atata de mult tine ceata ca uiti de Imparatie si te ratacesti.

Exista si o parte buna in toata povestea asta. Desi nu vezi soarele el ii tot acolo. Desi nu vezi Imparatia ea nu s-a mutat peste noapte…ideea e sa mergi inainte pana ajungi la tinta. Desi nu o vezi, sa crezi ca Imparatia e tot acolo unde ai vazut-o in prima zi!

azi am inceput ziua cu responsabilitati...de la inceput am fost pusa inaintea unor decizii importante pentru mine si ...stii cand vin momentele alea de confuzie incat nu stii in ce parte sa te uiti...si cand incepi sa cauti raspunsuri iti amintesti ca singurul loc unde e indicat sa mergi este la Cruce!

sau mai stii momentele alea cand trebuie sa faci lucruri care nu iti plac? si nu numai unul...ci in fiecare zi o gramada, timp de muuulte zile!

vorbeam cu un prieten si ma intreaba: "ce faci?", "incerc sa trag de timp desi stiu ca asta nu imi face prea bine!"..."ai reusit sa prinzi timpu de un colt si tragi de el?!"..."da si daca ai stii ce tare incerc sa trag...dar pare ca incepe sa se rupa." Cunosti senzatia asta?

si chiar azi cand au venit atatea responsabilitati pe cap si cand nu mai stiam ce sa fac, ma uit la versetul zilei si scrie: "nu va ingrijoratii de nimic; ci in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri" Filipeni 4:6

si atunci...El vine si ma asigura ca totul va fi bine, trebuie numai sa cred si sa ascult de El. si El e Dumnezeul care imi spune ca nici macar sa nu indraznesc sa ma ingrijorez...oare as putea eu sa adaug un cot la inaltimea mea daca ma ingrijorez?

Psalm 13

For the director of music. A psalm of David.

¹ How long, O LORD ? Will you forget me forever?

How long will you hide your face from me?

² How long must I wrestle with my thoughts
and every day have sorrow in my heart?
How long will my enemy triumph over me?

³ Look on me and answer, O LORD my God.
Give light to my eyes, or I will sleep in death;

⁴ my enemy will say, "I have overcome him,"
and my foes will rejoice when I fall.

⁵ But I trust in your unfailing love;

my heart rejoices in your salvation.

⁶ I will sing to the LORD,
for he has been good to me

si pe romana:

Psalmul 13

Catre mai marele cintaretilor. Un psalm al lui David.

1 Pina cind, Doamne, ma vei uita neincetat? Pina cind Iti vei ascunde Fata de mine?
2 Pina cind voi avea sufletul plin de griji, si inima plina de necazuri in fiecare zi? Pina cind se va ridica vrajmasul meu impotriva mea?
3 Priveste, raspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Da lumina ochilor mei, ca sa n-adorm somnul mortii,
4 ca sa nu zica vrajmasul meu: L-am biruit!”si sa nu se bucure protivnicii mei, cind ma clatin.
5 Eu am incredere in bunatatea Ta, sint cu inima vesela, din pricina mintuirii Tale:
6 cint Domnului, caci mi-a facut bine!

REAL

mai nou ma exprim in cantece...

intotdeauna mi s-a parut interesant ca pe cat de jigodii suntem Dumnezeu e in stare sa ne vada perfecti!

ma scuzati ca incep direct cu subiectul, dar asta e adevarul...

sunt o carpa si o prefacuta si o pacatoasa nenorocita...si El, Dumnezeu sfant, mare, perfect, alege sa ma vada si pe mine fara nici o pata...

va dau o ilustratie:

pacatul e exprimat prin neagru si puritatea prin alb, nu? atunci cand Isus a murit pe cruce El ne-a spalat, prin sange, care e rosu, de pacat, care e negru, si ne-a facut albi. Acuma nu is prea buna la desen dar cand amesteci negrul cu rosu nu iasa alb!

Incearca urmatorul experiment: uita-te printr-o bucata de sticla rosie(simbolizand sangele) la soare(simbolizand albul, puritatea) si apoi uita-te la un obiect negru...ce culoare o sa aiba acesta?...alb! Asa ne vede pe noi Dumnezeu neprihaniti, fara pacat, albi! Isn`t it amazing?...for me it is!

va dau melodia:

NU esti important...ci FOARTE important!

daca ai impresia ca lucrurile mici pe care le faci zilnic nu au nici o importanta citeste acest devotional incurajator:


God Does Big Things with Small Deeds
by Max Lucado
"Do not despise these small beginnings, for the LORD rejoices to see the work begin" (Zech. 4:10 NLT).

Begin. Just begin! What seems small to you might be huge to someone else. Just ask Bohn Fawkes. During World War II, he piloted a B-17. On one mission he sustained flak from Nazi antiaircraft guns. Even though his gas tanks were hit, the plane did not explode, and Fawkes was able to land the plane.
On the morning following the raid, Fawkes asked his crew chief for the German shell. He wanted to keep a souvenir of his incredible good fortune. The crew chief explained that not just one but eleven shells had been found in the gas tanks, none of which had exploded.
Technicians opened the missiles and found them void of explosive charge. They were clean and harmless and with one exception, empty. The exception contained a carefully rolled piece of paper. On it a message had been scrawled in the Czech language. Translated, the note read: "This is all we can do for you now."
A courageous assembly-line worker was disarming bombs and scribbled the note. He couldn't end the war, but he could save one plane. He couldn't do everything, but he could do something. So he did it.
God does big things with small deeds.
Against a towering giant, a brook pebble seems futile. But God used it to topple Goliath. Compared to the tithes of the wealthy, a widow's coins seem puny. But Jesus used them to inspire us. And in contrast with sophisticated priests and powerful Roman rulers, a cross-suspended carpenter seemed nothing but a waste of life. Few Jewish leaders mourned his death. Only a handful of friends buried his body. The people turned their attention back to the temple. Why not?
What power does a buried rabbi have? We know the answer. Mustard-seed and leaven-lump power. Power to tear away death rags and push away death rocks. Power to change history. In the hands of God, small seeds grow into sheltering trees. Tiny leaven expands into nourishing loaves.
Small deeds can change the world. Sow the mustard seed. Bury the leaven lump. Make the call. Write the check. Organize the committee.
Moses had a staff.
David had a sling.
Samson had a jawbone.
Rahab had a string.
Mary had some ointment.
Aaron had a rod.
Dorcas had a needle.
All were used by God.
What do you have?
God inhabits the tiny seed, empowers the tiny deed. He cures the common life by giving no common life, by offering no common gifts. Don't discount the smallness of your deeds.

fiindca Dumnezeu schimba...

Dumnezeu schimba vieti, conceptii, visuri, idei.
Stiu asta pentru ca ma schimba pe mine.
Daca nu ne-ar transforma El, am fi pierduti.
Noi nu am avea niciodata nimica sa ii dam si nici o putere ca sa schimbam existenta noastra.

ui asa ma simt io acuma....

uniform thoughts...

Am intrat astazi pe mail si dupa ce mi-am bagat id-ul si parola...intre casuta de parola si sing in scria simplu "tine-ma minte".
Deci mi se pare ceva incredibil sa te tina minte un calculator...adica cere-i unui om sa te tina minte si oare o va face? Dupa ce criterii suntem tinuti minte de un om? Calculatorul a ales sa ma tina minte indiferent cine eram, ce background aveam si indiferent ce id bagam...in schimb cu oamenii e altfel...daca nu ai o poveste tare, un look excenlent si daca nu le faci pe plac multi o sa te uite dupa primul salut...
aseara am vazut un film a carui morala era: ce lasi in urma, dupa ce pleci de pe lumea asta?cum te tin oamenii minte ca ai fost? ce influenta ai avut in viata cuiva?

Care e povestea ta de tinut minte?...

desi nu scriu decat rar cate 2 postari intr-o zi...asta e un citat cutremurator ce l-am citit azi...in prima faza mi-a amintit de Africa...si apoi de lume.

"God is in the slums, in the cardboard boxes where the poor play house. God is in the silence of a mother who has infected her child with a virus that will end both their lives. God is in the cries heard under the rubble of war. God is in the debris of wasted opportunity and lives, and God is with us if we are with them." -Bono

hard but true nevertheless...

Bless the darkness...it helps you grow!

Ai avut vreodata vremuri in care te cufundai intr-un intuneric atata de profund incat nu mai intelegeai nimic din ce ti se intampla? Atunci cand erai atat de orbit spiritual incat nu mai vedeai nici fizic si toate circumstantele iti pareau impotrivitoare, nu ti se dadea nici un raspuns si desi vroiai sa iesi din aceasta stare nu reuseai nicicum...credeai ca e vorba de pacatul din viata ta asa ca te-ai dus si l-ai marturisit....dar nimic nu s-a intamplat. Credeai ca trebuie sa faci ceva anume asa ca cu fiecare ocazie ajutai si erai bun si credincios muncii tale...si nimic. Credeai ca daca citesti Biblia foarte mult ti se va da un un raspuns clar a aceea ce se intampla cu tine...si nimic. Strigai disperat catre cer...te tanguiai...si nimic...

Trec zile intregi in starea asta in care iti lingi ranile si te legeni incetosat si credeai ca daca spui un AMIN mare dupa ce ai facut tot ce ai facut se va termina totul...trec zile...luni....si tu esti tot asa, pribeag, uitat si lasat deoparte....I`ve been there si imi pare rau ca nu pot descrie exact cum e....dar intr-un cuvant e NEGRU!...ti se cere sa astepti!

Ideea e ca desi poate dura luni de zile...sa nu renunti! E usor de zis, dar ti-o zic pentru ca am fost acolo si am vrut sa renunt si sa plec de pe pamant si sa ma izolez. Si aveam impresia ca stiu totul si pot totul si ca ma descurc singura, ca mai apoi sa descopar ca "pot totu in Cristos care ma intareste" si ca "Frica de Dumnezeu e inceputul intelepciunii", nu stiinta, si ca puterea vine de la Dumnezeu!

Apoi dupa ce trece ceata si intunericul si lumina incepe sa apara....te uiti in urma si plangi, pentru ca nu mai ai ce sa faci, pentru ca nu iti vine sa crezi ca ai trecut peste, pentru ca ti se pare incredibil planul lui Dumnezeu cu tine care se contureaza cel mai bine in intuneric...si pentru ca ramai uimit la cate lectii ai invatat....

Si zambesti...si apoi vine inca o data incercarea...si o iei de la capat ca sa inveti alte lectii. Dar esti mai plin de speranta ca niciodata!

Incercarea desavarseste!




LYRICS:

How long will my prayers seem unanswered?
Is there still faith in me to reach the end?
I'm feeling doubt I'm losing faith
But giving up would cost me everything
So I'll stand in the pain and silence
And I'll speak to the dark night

I believe in the sun even when it's not shining
I believe in love even when I don't feel it
And I believe in God even when He is silent
And I, I believe

Though I can't see my stories ending
That doesn't mean the dark night has no end
It's only here that I find faith
And learn to trust the one who writes my days
So I'll stand in the pain and silence
And I'll speak to the dark night

I believe in the sun even when it's not shining
I believe in love even when I don't feel it
And I believe in God even when He is silent
And I, I believe
No dark can consume Light
No death greater than this life
We are not forgotten
Hope is found when we say
Even when He is silent

I believe in the sun even when it's not shining
I believe in love even when I don't feel it
And I believe in God even when He is silent
And I, I believe.
I believe!

Farmville-o ferma virtuala

Vreau sa va povestesc despre "Framville".
Farmville e un joc pe facebook.com prin care iti creezi un fermier, o ferma unde ai animale, ogoare, plantatii, copaci, ustensile, case, etc. Totul incepe cu 4 patratele de pamant pe care le ari si le plantezi cu ce vrei, apoi incetul cu incetul ajungi sa tot plantezi, sa tot primesti chestii, sa iti extinzi ferma, sa cumperi tot mai multe lucruri, sa primesti tot mai multe, doar ca sa ai medalii si pentru ca nu-ti ajunge spatiul mai poti extinde ferma...si tot asa...si tot asa.
La un moment dat ajungi dependent de a face tot mai multe pe acea parcela mica de pamant ce ai primit-o, ajungi sa iti petreci o gramada de timp pretios(adica ore) doar ca sa reorganizezi locul pentru ca e murdar sau nu stau toate la locul lor...Faci totul pentru a castiga cativa galbeni, pentru a trece la urmatorul nivel, si vinzi si cumperi si oferi...si la un moment dat iti dai seama ca iti pierzi timpul pe un spatiu ireal(get a job!)
Lectii ce le-am invatat din acest joc:
-nu e asa si in viata reala?ne trebuie tot mai multe lucruri pentru ca niciodata nu avem destule asa ca extindem, cumparam, vindem, ne facem vecini cu duiumul, ii ajutam ca sa primim ceva in schimb si tot asa....
-timpul pierdut! Chiar am ajuns sa caut un calculator conectat la net pentru a accesa "Farmville". Sa vad daca "mi-a crescut recolta", daca "s-au facut fructele" virtuale. Am ajuns sa pierd mai mult timp cu acest joc decat sa il castig stand in partasie cu Domnul!
-de asemenea a ajuns sa fie unul din subiectele principale de discutie dintre mine si prietenii mei care au acelasi joc: "Si ce ai mai facut azi?", "Am intrat pe Farmville.", "Serios? si eu"

I love a simple life, a simple home, a simple existance, because I don`t have a complicated Father!(iubesc o viata simpla, o casa simpla, o existenta simpla, pentru ca nu am un Tata complicat!)
Trebuie sa scap de "mania" de a cumpara lucruri "de casa noua", imi ajunge casa noua! Trebuie sa scap de ore folosite inutil pe "Farmville" si sa fac ceva constructiv.
.....maine imi sterg "farmville" si ma simt mai usurata.

In plus de asta tot ce concureaza cu Dumnezeu trebuie sa dispara....si mai am mult de lucrat la asta!

Care sunt lucrurile la care trebuie sa renunti?

my world is gray today....

marea desertaciunilor...:-<

.contrast


confuzie...
which way to go?

a ray of hope

worDs...

Ti s-a intamplat vreodata sa vorbesti prea mult incat sa-ti dai seama ca ai spus prea multe?
Fiecare cuvant pe care il spunem e numarat, analizat si pus in evidenta tuturor vorbelor pe care le spunem toata viata acolo sus in Cer...In Biblie spune ca vom fi judecati dupa vorbele ce le spunem..."va spun ca in ziua judecatii oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor, pe care-l vor fi rostit. Caci din cuvintele tale vei fi scos fara vina si din cuvintele tale vei fi osandit".(Matei12:36,37)
Si rostim incurajari dar si blesteme...caci cu aceeasi gura binecuvantam pe Dumnezeu si tot cu ea blestemam pe oamenii din jur...
Dar alta e problema, ce se intampla cand faci promisiuni? sau cand faci unele afirmatii care nu le poti implini, prea usor?

Ce se intampla cand Dumnezeu, fiind atent la fiecare cuvant pe care il rostesti, incepe chiar sa iti verifice practic cuvintele? Ce se intampla cand Dumnezeu incepe sa-ti ia in serios vorbele si promisiunile?

Gandurile unei nopti adormite...

A million souls passed along me today...I just couldn`t reach...

I watched a million faces, I saw a million stories, without telling anyone...just looking through a window...

It`s funny...million people read my story everyday just seeing my face and I can`t stop them, neighter they can stop me...

Most of the time, they see a false mask I put on for the day, but the face shows the feelings of the heart...sometimes I can`t hide my story, maybe I don`t want to!

I couldn`t reach a million souls today, but maybe I reached one...and yesterday two...just by picking the right attitude, the right time to smile or just the right part of the story...

Din nou copil...

Am inceput sa citesc un blog care ma face sa imi amintesc de copilarie...credeam ca am ingropat-o destul de bine incat numai eu sa o revad cand am nevoie...mi-am amitit de asta cand am vazut ceva ce scrisese, afirmatie pe care am facut-o si eu odata, poate cu alte cuvinte: "nu vezi ca in lumea asta nu e loc de romantici? lumea vrea doar ratiune. nu vezi ca lumea nu vrea sa mai iubeasca ci doar sa vorbeasca despre iubire?" 

Cand eram mica ma uitam la adulti si ma intrebam ca de ce nu pot sa fac lucrurile cu un zambet pe buze si fara stres? Nu intelegeam ca au ingropat prea adanc copilaria ca sa mai poata visa...

De cand am impachetat copilaria am uitat sa zambesc....

E asa de dureros sa faci lucrurile doar ca sa le faci...sa te grabesti sa iti termini toate responsabilitatile pentru ca nu ai timp, cand defapt, ai tot timpul din lume.

Eu a trebuit sa parasesc copilaria fortat, a fost o lupta de un an si ceva, dar pe drum am pierdut multe si tare as vrea sa le recuperez cumva. Nu mai pot fi la fel de spontana, nu mai pot rade din orice, nu ma mai pot bucura de lucrurile din jur...si cu ce folos?

E bine sa fii matur si responsabil...dar sa nu uiti sa fii copil..."caci Imparatia cerurilor este a unora ca ei"

salvation?

I stood there wondering why the world is round, why did I ended up beeing a girl, why was I born in the first place, no one seemed to want me anyway...and as I looked at the landscape I saw outside the window with my knees tight to my chest, a stange question came in my mind...I lifted my head up and looked lost at the wall in front of me...

"Am I saved?" I wispered...

"Of course you are! You go to church, you go on a mission with the youth, you`ve been baptised! How can`t you be saved?"

"No...I mean: am I really saved?
Salvation is not about going to church, even the evil one is there, is not about knowing the Bible, even the devil knows it, better than I...Salvation is about practicing the Bible, telling others about Jesus, not because you have to, not because you are afraid you won`t go to heaven if you don`t, but because you love others...it`s not enough to believe in Jesus to be saved, even the devil believes and he is terrified.
It`s not enough to be baptised, even if all of these are necessary! Baptism is the covenant that you will live like Jesus! "Whoever claims to live in Him must walk like Jesus did" (1John2:6)
Beeing saved means that the Spirit of God is the one which leads your life. Is the Holly Spirit the leader of your life?"
....I stood there quietly, and after a great strugle, God showed me I was saved...but not before I took a big test.
But what about you? Are you saved?

Copilarie-n versuri...

Iti mai aduci aminte de vremile trecute
Cand la bunici tu te jucai prin curte?
Si prieteni iti faceai doar impartind o jucarie...
Cautai prin nisipuri, un ciob de sticla ti-era bijuterie.

Tu luai orice lucru vechi, nefolosit
Il transformai in opere de arta,
Faceai mancare din frunze, apa si nisip
Stateai pana tarziu jucandu-te afara...

Ti-a fost vreodata dor de mama mangaindu-ti chipul?
De frati si de bunici ce tachinau mica fiinta
De noile-achizitii ce-ti dadeau un nou stimul
De monstrii din dulap ce-i infrangeai cu biruinta?

Ti-a fost vreodata dor de prajiturile de-acasa?
Cand lingeai oale si vroiai sa faci tu crema
Si cand te-ardeai la aragaz si brusc primeai pedeapsa,
Dar te uitai plangand la mama si ea pupa bubita...si erai bucuroasa!

Oh tu copilarie, ce-ti pierzi vremea revenind?
Nu ma-nneca in amintiri desarte
Caci sunt adultul responsabil devenind...
Dar atat de mult ma-mbii cu ale tale soapte

As vrea sa joc iar in nisip castelul fermecat
Sa fug, sa ma invart pana in iarba cad
Sa decorez o casa din mobilier din lut
S-o vad iarasi pe mama, sa simt golul umplut...

Dar maturitatea a venit de mult...
Copilarie draga, curand n-am sa te uit!